Luna mai este printre preferatele mele: soare,
flori şi… ziua mea de nume (conform calendarului ortodox). Îmi iubesc numele şi
semnificaţia lui (Elena, gr. ‘Ελενη -
Helene = rază de soare), dar şi al doilea nume şi semnificaţia lui (Roxana,
persian روشنک – Roshanak =
strălucitor), precum şi combinaţia dintre cele două, mai puţin cratima aceea
odioasă pe care mi-au trecut-o în acte. Revenind, în fiecare an aştept ziua de 21
mai cu multă bucurie, 21 fiind şi un număr pe care îl consider norocos, poate
chiar predestinat.
Acum câţiva ani, mama şi sora mea mi-au făcut
o surpriză pregătindu-mi acest tort. Mi-a plăcut atât de mult (în mod destul de
ciudat pe vremea aceea, pentru că nu eram tocmai fan brânză), încât mi-a rămas
în amintire. Reţeta însă se pierduse la un moment dat, dar la insistenţele mele
(insistente, dacă înţelegeţi ce vreau să spun), mama a găsit-o din nou (între timp am găsit şi eu două reţete pe
internet, cu diferenţe foarte mici între ele). Iar spre plăcuta mea surprindere, s-a dovedit a fi de origini poloneze (după cum aţi
văzut, noua mea pasiune în materie de dulciuri).
V-o prezint şi vouă şi sper să vă încânte la
fel de mult ca pe mine!
TORT POLONEZ CU BRÂNZĂ DULCE
Blat:
- 100 g unt, la temperatura camerei
- 100 g zahăr
- 1 ou
- 130 g făină
- 120 ml lapte călduţ
- 2-3 linguri cacao
- 10 g praf de copt
- 3 linguriţe oţet
- ½ păstaie de vanilie sau ¼ linguriţă extract de vanilie
- 500 g brânză proaspătă de vaci
- 100 g unt, la temperatura camerei
- 120 g zahăr pudră
- 2 ouă
- 1 lingură griş
- ½ păstaie de vanilie sau ¼ linguriţă extract de vanilie
- coaja de la o lămâie/portocală
- 50-100 g stafide (opţional)
Pentru aluat, mixăm untul
cu zahărul până devine cremos, apoi adăugăm oul şi mixăm din nou până la
încorporare.
Adăugăm alternativ
făina şi laptele, folosind mai bine o lingură de lemn sau o spatulă în locul
mixerului.
Încorporăm apoi cacaoa…
… praful de copt
amestecat înainte cu oţetul…
… şi vanilia.
Pentru cremă, mixăm (la
viteză mică) brânza de vaci (bine scursă) cu untul, zahărul şi gălbenuşurile de
la cele două ouă – nu insistăm prea mult cu mixerul.
Adăugăm grişul, apoi
aromele (coaja de lămâie sau portocală şi vanilia) – ar fi mai bine să folosim acum o spatulă,
pentru a nu mixa prea mult brânza (eu m-am gândit cam târziu să fac schimbarea).
Separat, batem
albuşurile spumă, apoi le încorporăm în crema de brânză, mai întâi o treime…
… apoi restul.
Opţional, putem să
adăugăm în cremă stafide.
Ungem cu unt şi
tapetăm cu hârtie de copt (sau făină) o tavă de circa 20 cm diametru (dacă e
prea mare tava, prăjitura va ieşi foarte subţire).
Turnăm o parte din
aluat (jumătate sau două treimi dacă vrem ca baza să fie mai mare) şi nivelăm.
Punem crema şi
nivelăm cu grijă (nu trebuie să apăsăm prea tare pentru a nu cufunda crema în
aluat).
Turnăm deasupra restul
de aluat şi nivelăm.
Întroducem prăjitura în
cuptorul preîncălzit şi o coacem la foc potrivit circa 45-50 de minute sau până
când, introducând o scobitoare în mijloc, aceasta iese curată.
Când este gata,
stingem focul şi lăsăm prăjitura să se răcească în cuptorul uşor întredeschis.
Când s-a răcit bine, transferăm tortul, cu
grijă, pe un platou. |
| S-a cam lăsat, dar nu a fost o tragedie |
Pentru decorare, avem mai multe opţiuni: îl
lăsăm simplu, îl îmbrăcăm în frişcă sau într-o glazură de ciocolată.
Eu doar am ras
deasupra nişte ciocolată: simplu, rustic, de efect.
Gata, putem să îl tăiem şi să îl servim!
Poftă bună!
******************************************************************************************************
