Îmi place
cheesecake-ul foarte mult. Prima oară am mâncat în varianta New York la o
prietenă, făcut după reţeta din cartea Principesei Margareta, Cartea Regală de
Bucate (unde este
prezentată drept preferata Regelui Mihai). O dată am pregătit
acelaşi cheesecake împreună. De atunci însă am găsit numeroase variante, care
mai de care mai ispititoare, pe care mi-am propus să le încerc cât de curând.
Totuşi, atenţia mea s-a oprit îndeosebi asupra unei reţete de cheesecake japonez (!). Şi pentru că v-am vorbit de pasiunea mea pentru Medelenii lui
Ionel Teodoreanu, am redenumit acest cheesecake după Kami-Mura, luat drept
model de Dănuţ Deleanu.
CHEESECAKE KAMI-MURA
Ingrediente necesare:
- 300 g cremă de brânză
- 45 g unt nesărat
- 3 ouă
- 75 g zahăr
- 11 g amidon
- 150 ml lapte
Ungem cu unt o tavă de 18-20 cm şi o tapetăm cu
hârtie de copt, astfel încât să depăşească marginea tăviii cu cel puţin 1 cm – eu am folosit o formă de aluminiu şi doar am
uns-o.
Apoi preîncălzim cuptorul la 180º Celsius.
Învelim crema de brânză în folie alimentară şi fie o punem la cuptorul cu microunde – trebuie să devină moale la atingere, dar nu
să se încălzească prea tare, aşa că trebuie să o verificăm la fiecare 10-15
secunde –, fie o punem într-un
castron la bain-marie, urmând aceleaşi indicaţii.
Încălzim laptele într-o cratiţă până începe să
fiarbă. Îl turnăm apoi peste gălbenuşuri şi, la bain-marie, amestecăm continuu
compoziţia până se îngroaşă.
Înainte să o
punem la cuptor, punem tava de prăjitură într-o tavă mai mare, în care turnăm
apă fierbinte până la 1-1,5 cm din înălţimea tăvii mici.
Dăm la cuptor
pentru 15 minute, după care micşorăm focul (160º Celsius) şi o mai ţinem încă
25 de minute, la sfârşitul cărora prăjitura ar trebuie să devină aurie (depinde şi
de cuptor).
Stingem focul şi
lăsăm tava în continuare în cuptor pentru încă 40-60 de minute, timp în care
prăjitura va continua să se coacă datorită căldurii. Nu trebuie să lăsăm cuptorul aprins mai mult decât indicat, pentru că prăjitura ar putea să se usuce.
Punem tava apoi la frigider pentu câteva ore.
Doar când s-a răcit complet putem să o scoatem din tavă (dacă nu sunteţi prea
nerăbdători, puteţi să o lăsaţi chiar peste noapte).
Poftă bună!
PS: Eu am făcut două cheesecake-uri, unul pentru
acasă (mâine e ziua de nume a fratelui meu – La mulţi ani!) şi unul pentru
nişte prieteni dragi, iubitori şi ei de cheesecake, pe care îi voi vizita mâine
cu prilejul unei noi aventuri călare. Să vedem ce părere au despre cheesecake-ul meu japonez :).
De sfârşit, povestea lui Kami-Mura din La Medeleni:
De sfârşit, povestea lui Kami-Mura din La Medeleni:
"Mai jos de panoplie,
despărţite de o sabie atârnată vertical ca o coloană vertebrală a războiului,
erau răstignite două uniforme: una de amiral japonez, cu şapcă şi fără
pantaloni, poreclită Kami-Mura; alta de amiral rus, botezată Potemkin.
Pe atunci era la modă
războiul ruso-japonez.
Olguţa proteguia pe ruşi, Dănuţ pe japonezi. De aceea, decoraţia – o fundă
de la o jartieră de-a doamnei Deleanu – cusută nemuritor de Profira pe pieptul
amiralului japonez, fusese smulsă cu stofă cu tot şi era păstrată prudent în
buzunarul amiralului rămas decorat cu "steaua căptuşelii". În schimb,
chipiul amiralului rus subt pumnul lui Dănuţ se destupase. Olguţa lipise la loc
arhipelagul de carton, cu gumă arabică şi cususe trainic fundul cu sfoară,
împodobind totodată chipiul cu ciudate ţesături de aur. Olguţa îşi avansase
chipiul la gradul de pesteamiral şi inaugurase evenimentul destupând la rândul
ei – ceva mai calm şi mai metodic decât Dănuţ – chipiul amiralului japonez.
Doamna Deleanu reconstruise chipiul, iar Dănuţ îl avansase generos la gradul de
peste-peste-amiral: "ceea ce, spunea Olguţa, e imposibil".
Iată şi epilogul războiului ruso-japonez în casa Deleanu:
― Acuma ce mai spui? Ai mâncat bătaie! o anunţase Dănuţ pe Olguţa, îmbrăcat
în uniformă de amiral japonez.
― Nu-i adevărat!
― Să spuie papa.
― Dă, Olguţa! Ce să-ţi fac! Ruşii au mâncat bătaie; iacătă jurnalele.
― Ruşii, nu eu.
― Da tu nu eşti Potemkin? o sfidase Dănuţ.
― Eu? Nici n-am fost,
nici nu puteam să fiu.
― Cum?
― Fetele nu fac armată. Eu
îs fată... să spuie papa... Şi-n
afară de asta, japonezii tăi au avut noroc, da-s nişte fricoşi.
― Minţi!
― Mint? Atunci de ce-s galbeni?
― Cum de ce? Fiindcă-s galbeni; aşa-s japonezii.
― Să-ţi spun eu: is galbeni de frică. Toţi au gălbenare! ţipase Olguţa
pentru urechile întregii Japonii... Şi dacă vrei să te baţi, să te baţi cu
mine, nu cu ruşii, încheiase Olguţa cu fruntea sus.
La masa dată în
cinstea ambilor amirali, domnul Deleanu citise următorul comunicat:
Potemkin şi Kami-Mura
Au pornit dârji la
răzbel
Foc şi pară şi oţel.
Ura! Ura!
S-au luptat cât s-au luptat
– Umplând casa de
clemstre –
Şi prin locuri mai
sihastre.
Au mai stat ei şi la colţ
– Aveau şi părinţi duşmanii!
Ripostând: colţ pentru colţ,
Cu toată cenzura mamii.
În ce hal fără de hal
Ţi-e chipiul,
Potemkin!
Dar e peste-amiral
Kami-Mura-i mai
puţin!
Peste-peste-amiral
Kami-Mura-i avansat.
Dar chipiul e-ntr-un
hal
Supra-supranatural.
Kami-Mura a învins,
Şi Dănuţ a câştigat;
Dar Olguţa a pretins
Că e fată, nu băiat.
Şi că deci nu poate
fi
Biruită, nici vasal,
Fiindcă n-a fost niciodată
Autentic amiral.
Envoi I
Kami-Mura legendar,
Vezi proverbul cu căruţa!
Buturuga nu-i la ruşi,
Ocoleşte-o pe Olguţa.
Envoi II
Japonezi stăpânitori
Pe îndepărtata mare,
La ce bun? Toţi veţi
pieri
În curând de
gălbenare.", Ionel Teodoreanu
******************************************************************************************************
Cheesecakes are one of
my favorite sweets. The first time I ever tasted one was the New York version,
made by a good friend of mine using the recipe in the book written by Princess
Margareta of Romania, The Royal Culinary Book (where it's presented as King Michael's favorite). We even made it once together. Since then, I found so
many other versions, everyone more interesting, which I want to try soon.
Still, my attention was highly captured by a Japanese (!) cheesecake recipe.
And because I told you about my passion for Ionel Teodoreanu’s Medeleni, I
renamed this cheesecake after Kami-Mura, a role-model for Dănuţ Deleanu.
KAMI-MURA CHEESECAKE
Ingredients required:
- 300 g cream cheese
- 45 g unsalted butter
- 3 eggs
- 75 g sugar
- 11 g cornstarch
- 150 ml milk
We grease a cake pan
(around 18-20 cm) with butter and cover it with a parchment paper, making sure
that the paper is at least 1 cm taller than the cake pan – I used an
aluminiun cake pan and just greased it. Then we preheat the
oven to 180º Celsius.
We separate the eggs
and put the whites in the freezer for a few minutes, just to freeze a little
around the edges.
We wrap the cream
cheese in clear wrap and either put it in the microwave – it must become soft at touch, but not too hot, so it’s better to check it every 10-15 seconds – or on bain-marie, following the same instructions.
We melt the butter on
bain-marie, then add the cream cheese and whisk well.
In another bowl, we
whisk the yolks with 20 g of sugar and then add the sifted cornstarch.
We heat the milk in a
saucepan until it comes to a boil. We then pour it over the yolks and, on
bain-marie, whisk the composition until thickened. We add the mixture to the
cream cheese and combine well.
We separately whisk
the whites with the remaining 55 g of sugar, which we add gradually, until
we obtain a soft meringue.
We combine the
meringue with the cream cheese composition, firstly adding one third and
folding it, then the rest.
We pour the mixture
into the cake pan.
Before putting it in
the oven, we put it in a roasting pan, adding enough boiling water to come up
1-1.5 cm up the cake pan. We put it now in the oven for 15 minutes, then lower
the temperature to 160º Celsius for another 25 minutes, when the cake should
turn golden (it depends
also on the oven).
We turn off the oven
and leave the cake in for 40-60 minutes, in which it will continue to bake from
the heat inside the oven. We mustn’t over bake it, as it might dry.
We take the cake pan
out of the roasting pan and let it cool completely on a wire rack. Then we
refrigerate it for a few hours. Only when it’s completely chill we can take it
out of the pan (if you’re not too anxious, you can leave it for the night).
Enjoy!
PS: I made two
cheesecakes, one for my family (my brother’s name day is tomorrow – Happy name
day!) and one for some dear friends of mine, who love cheesecakes, and to whom
I’ll pay a visit tomorrow for some classes of horse riding. Let’s see what they
think about my Japanese cheesecake.
I owe you the translation of the text from La Medeleni. I hope it won't take long.
I owe you the translation of the text from La Medeleni. I hope it won't take long.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu