La mulţi ani mie! / Happy Birthday to me!

Ei bine, se apropie şi momentul… să schimb cifra a doua din numărul anilor mei. Nici prea mulţi (deşi când eram mică mi se părea o vârstă wow), nici prea puţini (mintea mea clar nu e de vârsta asta). Îmi place când este ziua mea (veţi întreba cui nu-i place), nu de dragul cadourilor, ci pentru că mă simt diferit. Este ziua mea, momentul meu de glorie. Au fost ani însă când nu am întâmpinat cu aceeaşi încântare această zi. În facultate aveam de obicei examen, apoi au mai fost ani când pur şi simplu nu aveam chef, nu-mi doream tort, nu-mi doream cadouri (what???!!!!). Anul trecut nici nu ştiu când a trecut. Deşi am marcat atunci sfertul (de veac), eram atât de prinsă între proiecte (şcoală, serviciu) încât nu am avut timp de ziua mea.

Dar anul ăsta? Nu e din cauza vârstei, dar anul ăsta pare a fi unul din acei ani… acei ani în care aş vrea ca ziua mea să nu existe, să treacă cumva şi eu să nu ştiu. Spre deosebire de alţi ani însă, acum am hotărât să mă bat, cu mine însămi, pentru ziua mea. Cum? Nu cu un tort, ci cu trei. Şi lungind acea zi şi anticipând-o cu 10 zile. Voi avea deci 11 zile în care să mă sărbătoresc: voi pregăti dulciuri care îmi plac şi care mă definesc, îmi voi încerca talentele în arta decoraţiunilor şi voi împărţi rezultatele cu cei mai dragi prieteni şi virtual cu voi toţi. Iar singurul cadou pe care îl voi aştepta din partea altcuiva va fi ca acea persoană să mă facă să zâmbesc, adevărat, din toată inima. Oare cine va reuşi?

UPDATE:

Partea 1, 25 ianuarie: o mică petrecere cu câţiva prieteni dragi, care din invitaţi s-au transformat în asistenţi în bucătărie (un dublu mulţumesc!). Afară ninsoare şi viscol, înăuntru samba şi un meniu de inspiraţie Braziliană:

• Pui brazilian cu lapte de cocos
• Orez aromat cu cardamom şi anason (ăsta nu prea are treabă cu Brazilia, dar am vrut să dau un gust deosebit orezului)
• Tort Brigadeiro (poveste lungă aici, o să v-o spun într-o altă postare)
• Platou răcoritor de fructe (ananas, mango, banane) cu zahăr brun mentolat şi suc de lime

Partea a 2a, 4 februarie: un platou cu bunătăţi la serviciu, care a fost golit cât ai clipi din ochi. Vă mulţumesc pentru aprecieri... şi pentru cadou (o să-l folosesc cât de curând)! Revenind la bunătăţi, cam astea au fost:

• Bomboane After Eight de casă
• Prăjiturele de ceai
• Madlene cu lămâie

Partea a 3a, 4 februarie: casă dulce casă, pentru tine am pregătit un Sacher-Torte cu zmeură, decorat cu flori de lotus din fondant roşu… de nota 26 :)

******************************************************************************************************

Pătrăţele cu migdale / Almond Squares

Sunt iremediabil îndrăgostită de Portugalia (deşi nu am respirat încă aerul portughez şi nu am călcat încă pe sol portughez), de limba portugheză, de vinurile portugheze, de mâncarea portugheză (aşa cum mi-a ieşit în bucătăria din România) şi, evident, de dulciurile portugheze. Sunt sigură că v-aţi convins deja de acest lucru. Aşa că nu o mai lungesc mult şi vă prezint o prăjitură cu un gust minunat de lapte şi topping de migdale.

PĂTRĂŢELE CU MIGDALE

Aluat:

• 100 g zahăr
• 100 g unt
• 2 ouă
• 250 g făină
• 3 linguri lapte
• 1 linguriţă praf de copt

Sirop:

• 100 g zahăr
• 100 g unt
• 150 g migdale măcinate
• 300 ml lapte

Topim untul şi îl lăsăm deoparte.

Batem bine ouăle cu zahărul.

Adăugăm apoi laptele, untul topit, făina şi praful de copt. Amestecăm bine până obţinem un aluat omogen.

Turnăm compoziţia într-o tavă unsă cu unt şi tapetată cu făină (eu am folosit o tavă cu diametrul de 30 cm şi mi-a ieşit o prăjitură cam de 2 cm înălţime).

Coacem prăjitura în cuptorul preîncălzit, la foc mediu, circa 20 de minute.

Între timp facem siropul: amestecăm toate ingredientele într-o cratiţă şi punem pe foc (mic), amestecând din când în când. După ce a început să fiarbă, mai lăsăm siropul pe foc 5 minute.

 

Scoatem prăjitura din cuptor, o înţepăm cu o furculiţă din loc în loc, apoi turnăm siropul cu un polonic.

Dăm din nou prăjitura la cuptor pentru încă 10-15 minute. Este posibil să nu absoarbă tot siropul, dar pe măsură ce se răceşte îl va absorbi aproape pe tot – ce rămâne va fi ca un fel de sos.

Când s-a răcit, tăiem prăjitura în pătrăţele şi servim.
Poftă bună!

******************************************************************************************************

Pão de Deus

Nu am mai făcut de multă vreme lecţii de portugheză, aşa că încerc să recuperez pregătind tot felul de dulciuri portugheze, pe care le iau direct de la sursă: Doces Regionais. De data asta vă prezint nişte pâinici dulci, pufoase, acoperite cu multă nucă de cocos. Sunt nişte minunăţii! Şi cum putea să fie altfel când se numesc pâinile lui Dumnezeu (pães de Deus). În unele regiuni din Portugalia, conform tradiţiei, aceste pâinici sunt oferite de naşi finilor de Ziua Tuturor Sfinţilor.

PÃO DE DEUS

(în funcţie de cât de mari facem pâinicile, ies cam 12-15)

Aluat:

• 625 g făină
• 20 g drojdie proaspătă
• 350 ml lapte
• 100 g unt, la temperatura camerei
• 125 g zahăr
• 2 ouă
• un vârf de sare
• coaja rasă de la jumătate de lămâie
• 2 linguri de rom (opţional)

Amestec de cocos:

• 100 g nucă cocos rasă
• 100 g zahăr
• 3 ouă

Pentru pudrat:

• zahar pudră

Încălzim puţin laptele, apoi amestecăm drojdia cu 50 ml din laptele călduţ.

Cernem 125 g făină într-un castron, facem o gaură în centru şi adăugăm drojdia dizolvată în lapte şi 2 ouă. Amestecăm bine cu o lingură de lemn şi lăsăm să dospească timp de 10-15 minute.

După 15 minute

Într-un castron mai mare cernem restul de făină (500 g), facem o gaură în centru şi adăugăm untul, zahărul, sarea, romul, coaja de lămâie şi aluatul dospit. 

Începem să frământăm, adăugând treptat laptele rămas. Frământăm bine circa 10-15 minute, apoi lăsăm aluatul să crească până îşi dublează volumul (eu l-am ţinut în cuptorul încălzit uşor cam 45 de minute).

Între timp pregătim amestecul de cocos: punem într-un castron toate ingredientele (nuca de cocos, zahărul şi ouăle) şi amestecăm bine cu o lingură de lemn până obţinem o compoziţie omogenă.

Tapetăm o tavă cu hârtie de copt şi ne apucăm de format pâinicile.

Aluatul crescut

Mai frământăm puţin aluatul ca să facem o bilă mare, ne pudrăm mâinile cu făină, apoi rupem bucăţi de aluat şi facem pâinici rotunde nici prea mari nici prea mici (în reţeta originală se menţiona că ar trebui să aibă cam 80 g – mie mi s-au părut cam mici şi am preferat să fac pâinici ceva mai mari, chiar dacă mi-au ieşit mai puţine).

Aşezăm pâinicile în tavă, fără să le înghesuim, pentru că vor mai creşte.

După ce am umplut tava, lăsăm pâinicile să crească cam 15 minute şi între timp preîncălzim cuptorul.

Punem pe fiecare pâinică 1-2 linguri din amestecul de cocos.

Coacem pâinicile la foc potrivit cam 35 de minute (ar trebui să devină aurii, dar depinde şi de cuptor).

Când sunt gata, le lăsăm puţin să se răcorească şi le pudrăm cu zahăr pudră din belşug.

Poftă bună!

******************************************************************************************************

Brigadeiros

Vă vorbeam mai de mult de călătoriile mele culinare. Ei bine, am ajuns şi în Brazilia, datorită acestor bomboane delicioase. Erau pe listă de ceva timp, dar le tot amânam pentru că nu găseam lapte condensat, ingredientul principal. Până la urmă mi-am făcut curaj şi am pregătit acasă laptele condensat şi, cu toate că voiam iniţial să fac alte bomboane, am rămas la aceste brigadeiros. Sunt absolut delicioase, cu gust intens de caramel. Am avut totuşi două mici probleme: trebuia să le dau prin granule de ciocolată, dar nu am găsit la supermarket (atunci când nu aveam nevoie, găseam peste tot); nu şi-au păstrat forma de biluţe, cred că trebuia să mai ţin compoziţia pe foc câteva minute, dar mi-a fost teamă să nu se ardă. Data viitoare voi remedia aceste probleme şi voi posta poze cu adevăratele brigadeiros – acestea sunt personalizate :)

Faţă de reţeta originală, eu am făcut cantitate dublă şi mi-au ieşit fix 40 de bomboane, cam de mărimea unei nuci.

BRIGADEIROS

Pentru 40 de bomboane:

• 790 g lapte condensat
• 28 g unt (mai avem nevoie de puţin unt pentru uns mâinile când formăm bomboanele)
• 6 linguri cacao

Pentru tăvălit:

• granule de ciocolată / cacao (mie mi-a ajuns o lingură)

Punem într-o crăticioară laptele condensat, untul şi cacaoa şi le lăsăm la foc mic, amestecând tot timpul (cu o lingură de lemn sau un tel). La început compoziţia se va umfla destul de mult, aşă că trebuie să avem grijă să nu curgă sau să ne frigem. Treptat însă va începe să se îngroaşe – durează destul de mult, aşa că trebuie să avem răbdare (nu m-am uitat la ceas, dar cred că am stat cam 30 de minute).

Când compoziţia începe să devină solidă, ca o pastă, este gata (eu n-am lăsat-o atât de mult, am stins focul când era destul de groasă, dar nu încă pastă – cred că mai era nevoie doar de câteva minute).

Turnăm compoziţia într-o tavă unsă cu unt şi o lăsăm să se răcească bine.

Ne pregătim între timp un castron în care punem granulele de ciocolată sau cacaoa şi un platou pe care să aşezăm bomboanele (este bine să umplem de la început platoul cu hârtiile pentru bomboane, ne va fi mai greu să o facem pe parcurs).

Când compoziţia s-a răcit, ne ungem mâinile cu unt şi facem biluţe, apoi le tăvălim prin granulele de ciocolată / cacao şi le punem în hârtii pe platou.

Laptele condensat conţine mult zahăr, aşa că nu e tocmai indicat să ne îndopăm cu brigadeiros (asta dacă rezistăm tentaţiei), dar le putem împărţi cu cei dragi (măcar să se îngraşe şi ei, nu ?).

Poftă bună!

B de la Brazilia / brigadeiros

******************************************************************************************************