Meniul at e. de Crăciun / at e. Christmas' Menu

E deja Ajunul Crăciunului ... nici nu-mi dau seama cum a trecut vremea.

Iubesc această sărbătoare, de la semnificaţia religioasă până la atmosfera plină de veselie, cu miros de brad, vin fiert, cozonaci, cadouri. În ultimii ani am împărţit bucătăria cu mama, ea ocupându-se de felurile principale, iar eu de dulciuri. Ea nu se încumeta să facă cozonaci, dar eu am fost puţin mai curajoasă (acel curaj inconştient) şi am tot încercat, an de an, până am ajuns la un nivel, aş zice eu, destul de bun – plusuri şi la gust şi la aspect (deşi aici o mai dau în bară câteodată).

Ei bine, anul ăsta (deşi începusem luna în mare formă şi cu mult entuziasm) nu prea sunt în apele mele – e dureros când singurul “cadou” pe care ţi-l doreşti nu poate fi aşezat sub brad de Moş Crăciun (să nu credeţi că vreau o maşină, o tabletă sau cine ştie ce ... nu, e mult mai simplu şi poate de aceea tocmai atât de greu de îndeplinit). Am încercat însă să fac tot posibilul să intru în spiritul Crăciunului: mi-am împodobit camera, am împodobit bradul şi, da, am copt cozonaci. Nu m-am limitat la tradiţionalii cozonaci româneşti, ci am mai punctat şi alte ţări: Germania şi Norvegia. Să vă prezint meniul dulce de Crăciun de care se va bucura familia mea, dar şi oricine va trece pragul casei părinţilor mei în aceste zile (în limita stocului disponibil) ... să vă dau adresa? :)

În ordinea coacerii:

• Dresdner Stollen
• Julekake
• Gugelhupf
• Cozonaci cu multă nucă

Am pus sub brad şi nişte turtă dulce, pentru Moşul (cine ştie, poate totuşi ...).

În încheiere, vreau să vă urez următoarele: Dumnezeu să vă lumineze aceste sărbători şi să vă dăruiască pace, înţelepciune şi fericire! Şi nu uitaţi ce înseamnă, de fapt, Crăciunul: Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos. Cu aceste cuvinte în minte şi în inimă, vă spun “noapte bună” şi vă las cu un “citat” din The Bishop’s Wife (1947), cu siguranţă unul din cele mai frumoase filme de Crăciun, şi anume povestea unui ciorăpel gol (predica de Crăciun):

… şi cu un cântec de Crăciun care te înalţă la ceruri (poate şi pentru că este cântat parcă de un înger):

******************************************************************************************************

It's already Christmas Eve ... I can't believe it.

I love this holiday, from its religious meaning to its joly atmosphere, with the scent of Christmas trees, mulled wine, sweets, presents. In the last years I shared the kitchen with my mother: she makes the food, while I make the sweets. She didn't use to bake pound cakes, but I was braver (that unconscious bravery) and I tried and tried, each year, until I reached a pretty good level – with pluses for both taste and appearance (although I sometimes still fail at this point).

Well, this year (although I started the month in a good shape and with lot of enhtusiasm) I find myself not too cheerful – it is painful when the only "gift" your heart desires can't be put under the tree by Santa (don't think I want a car or a tablet or something big ..., no, it's much more simple than that and maybe that's the reason why it's so hard to get). But I did tried to catch the Christmas spirit: I decorated my room and the Christmas tree and, yes, I baked some pound cakes. I didn't limit to our traditional "cozonaci", but I scored other countries as well: Germany and Norway. Let me present to you the sweet menu that my family will enjoy this Christmas, as well as anyone coming to visit us these days (as long as the sweets will be available) ... shall I give you my address? :)

As they were baked:

• Dresdner Stollen
• Julekake
• Gugelhupf
• "Cozonaci" with lots of walnuts

I also put under the Christmas tree some gingerbread for Santa (who knows, maybe ...).

Before ending this post, I just want to wish you the following: may God enlighten these holidays and give you peace, wisdom and happiness! And don't forget the true meaning of Christmas: the Birth of our Lord Jesus Christ. With these words in my mind and heart, I bid you "good night" and leave you with a video from The Bishop’s Wife (1947), definitely one of the most beautiful Christmas movies ever, containing the story of an empty stocking (the Christmas sermon):

… and with a Christmas song that lifts you in the sky (maybe because it sounds like being sang by an angel):