Se afișează postările cu eticheta fructe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fructe. Afișați toate postările

marți, iulie 07, 2015

Tort cu cireşe şi mascarpone / Cherry-Mascarpone Cake


Nu mă puteam întoarce după atâta vreme pe blog fără o reţetă de excepţie, cum este acest tort. Am combinat câteva elemente deja încercate cu unele noi, improvizate chiar, şi am obţinut în final un tort consistent, dar răcoritor, care poate fi pe placul oricui: ciocolată, fructe, cremă spumoasă.
La mulţi ani, tati! (căci el a fost beneficiarul)

TORT CU CIREŞE ŞI MASCARPONE
  • 5 ouă
  • un vârf de sare
  • 100 g zahăr
  • 100 g ciocolată albă
  • 100 g unt
  • 100 g făină
  • ½ linguriţă mahlab
Plus:
  • 150 g cireşe fără sâmburi (cam 25 de cireşe)
  • marţipan
Dulce de cireşe:
  • 300 g cireşe fără sâmburi
  • 50 g zahăr brun
  • ¼ linguriţă suc de lămâie
  • 500 g mascarpone
  • 150 g lapte condensat
  • 250 g smântână dulce
  • ½ linguriţă mahlab

sâmbătă, martie 28, 2015

Fantezie cu Frezii Albe / White Freesias Fantasy


Acesta este al doilea tort pe care l-am pregătit de ziua mea, pentru petrecerea cu prietenii mei. Primul a fost pentru familie (va urma şi reţeta, sper, curând). Deşi foarte diferite, amândouă au avut în comun portocala roşie. Şi dacă primul a fost în mare parte creaţia mea, pentru acesta am urmat, aproape întru totul, reţeta de aici. Zic aproape întru totul, pentru că am făcut unele schimbări chiar în timp ce-l pregăteam. Este foarte bun, răcoritor şi destul de uşor (pentru că se ţine la frigider până în momentul servirii, crema este rece şi nu "pică" greu). Mie şi prietenilor mei ne-a plăcut foarte mult şi cu siguranţă voi mai repeta isprava.
A fost şi un tort plimbat prin oraş, de la mine de-acasa până la prietenii care au găzduit petrecerea. Şi din plimbarea asta s-a născut şi numele pe care i l-am dat. Îl lăsasem simplu, doar îmbrăcat în cremă, pentru că mi s-a părut perfect aşa, fără să îl mai încarc cu alte elemente (deşi aveam ceva în minte). Pe drum am trecut pe lângă o florărie şi m-am gândit că ar arăta drăguţ decorat cu nişte flori. Ce mi-au făcut cu ochiul, pentru că sunt şi printre florile mele preferate, au fost nişte frezii albe. Parfumatele flori au făcut din tortul meu frumos un tort elegant, potrivit chiar şi pentru o petrecere cu pretenţii. A fost vedeta petrecerii şi a beneficiat inclusiv de o şedinţă foto destul de lungă, în timpul căreia unii au pozat, alţii s-au ocupat de decor şi scenografie, iar ceilalţi au privit cu jind, aşteptând să se termine ori cheful de pozat al fotografului/fotografilor, ori memoria cardului, ori bateria aparatului, doar doar va fi tăiat tortul mai devreme. Apoi s-a dus, ca şi când nici n-ar fi existat :)

FANTEZIE CU FREZII ALBE



Blat (x3):
  • 113 g unt, la temperatura camerei
  • 150 g zahăr
  • 180 g făină
  • 15 g amidon de porumb
  • 1 lingură praf de copt
  • un vârf de sare
  • 2 gălbenuşuri
  • 1 ou
  • 1 lingură coajă de portocală roşie rasă 
  • 2 linguri suc de portocală roşie, strecurat
  • 120 g iaurt grecesc
Cremă:
  • 135 g zahăr
  • 160 ml suc de portocală roşie, strecurat
  • 480 ml smântână dulce
  • 210 g zahăr pudră
  • 450 g mascarpone
Plus:
  • coajă de portocală roşie confiată, tăiată cubuleţe (cam 2 linguri)

marți, martie 17, 2015

Desert marocan cu portocale roşii / Moroccan Blood Orange Dessert


Mă mişc cam încet cu publicatul reţetelor pe blog şi vă cer iertare şi înţelegere. În schimb, reţetele s-au adunat şi-mi pare imposibil, cel puţin în ritmul asta haotic, să vi le prezint curând.
Sezonul portocalelor roşii este pe sfârşite şi eu mai am atâtea idei de împărtăşit cu voi. Dacă vă fac cu ochiul, puteţi să le încercaţi cu portocale obişnuite sau să le puneţi la păstrare pentru sezonul următor.
Desertul marocan de care v-am vorbit deja este uşor de preparat şi uşor în sine, perfect deci după o masă copioasă. Eu am schimbat scorţişoara din reţeta originală cu cardamomul, pentru a merge cu madlenele.

DESERT MAROCAN CU PORTOCALE ROŞII


  • 2 portocale roşii 
  • 30 ml apă de flori de portocal
  • zahăr pudră
  • scorţişoară (sau cardamom)

marți, martie 03, 2015

Madlene cu portocale roşii, fistic şi cardamom / Blood Orange Madeleines with Pistachios and Cardamom


O să încerc să fac o introducere mai scurtă decât data trecută. Aşa că vă voi spune doar că aceste madlene sunt obligatorii pentru un iubitor de madlene şi nu numai. Sunt moi şi aromate şi ce vi se va părea cel mai greu va fi să staţi departe de ele. Aluatul ajunge pentru 2-3 duzini, depinde de dimensiunea formelor.
Voi mai face doar o observaţie, apoi vă las cu reţeta. În reţeta originală se recomandă să fie servite calde. Mi-au plăcut, dar mi s-au părut puţin cam grele pentru gustul meu (sunt totuşi 200 g unt). Mi-au plăcut însă mai mult reci: erau încă moi şi nu se mai simţeau atât de grase.
Aa, şi s-au dovedit a face o combinaţie minunată cu un desert marocan cu portocale rosii (reţeta în curând)!

MADLENE CU PORTOCALE ROŞII, FISTIC ŞI CARDAMOM


  • 3 ouă
  • 130 g zahăr brun
  • 160 g făină
  • 50 g fistic măcinat (fin sau mai mare, cum preferaţi)
  • 1 ½ linguriţă cardamom măcinat
  • 1 ½ linguriţă praf de copt
  • 2 portocale roşii
  • 200 g unt, topit şi răcit
Pentru pudrat:
  • zahăr pudră
  • ¼ linguriţă cardamom măcinat

O să avem nevoie de coaja rasă de la o portocală şi de sucul de la amândouă. nu aruncaţi coaja rămasă: o puteţi usca (fără partea albă) şi apoi măcina sau să o confiaţi (o puteţi păstra în apă rece pentru 1-2 zile până adunaţi ma multă, de la alte reţete sau mâncând pulpa; aşa nu se va strica).

Batem ouăle cu zahărul cam 5 minute, până obţinem o cremă groasă, deschisă la culoare şi dublă în volum.



Amestecăm sucul proaspăt cu untul topit, apoi adăugăm acest amestec peste ouă în două etape, folosind o spatulă pentru a omogeniza aluatul.








Adăugăm făina şi cardamomul, le încorporăm bine, apoi fisticul şi coaja rasă.






Acoperim bolul şi lăsăm aluatul la frigider pentru cel puţin o oră sau chiar peste noapte.

Înainte să coacem madlenele, preîncălzim cuptorul la foc potrivit.
Pregătim formele (le ungem şi pudrăm cu făină dacă este nevoie) şi turnăm aluatul cu o lingură.


Le coacem pentru aproximativ 10-15 minute (la prima tavă a fost nevoie de 20 de minute la mine), până devin aurii şi trec testul scobitorii.


Le transferăm cu grijă pe un grătar şi le lăsăm să se răcească. 


Între timp repetăm paşii până terminăm aluatul (mie mi-au mai rămas câteva linguri de aluat şi le-am pus în forme de brioşe, pe care le-am copt împreună cu ultima tavă de madlene).
Pudrăm madlenele cu zahăr şi cardamom şi le servim călduţe sau reci. Sunt foarte bune alături de o ceaşcă de ceai fierbinte sau lapte cald cu miere.




Poftă bună!












*********************************************************************************************

Trying to make a shorter introduction than the last time, I'll just tell you about these madeleines that are a must if you are a madeleines' lover and not only. They're soft and flavored and the one thing you will find difficult is to keep away from them. The batter is enough for 2-3 dozens, depending on how large are your molds.
I'll make just one more remark and leave you with the recipe. In the original post it's recommended to eat them while still warm. They were good, but I found them a little too heavy for my taste (well, there are, after all,  200 g of butter). I liked them much better cold: they were still soft and didn't feel too fat anymore.
Oh, and they revealed themselves to make a heavenly combination with a Moroccan blood orange dessert (recipe coming soon)!

BLOOD ORANGE MADELEINES WITH PISTACHIOS AND CARDAMOM

  • 3 eggs
  • 130 g brown sugar
  • 160 g flour
  • 50 g ground pistachios (finely or coarse, as you prefer)
  • 1 ½ teaspoon ground cardamom
  • 1 ½ teaspoon baking powder
  • 2 blood oranges
  • 200 g butter, melted and cooled
For dusting:
  • icing sugar
  • ¼ teaspoon ground cardamom

You will need the zest of one orange and the juice of both. Don't discard the remaining peel: you can either dry it (without the white part) and ground it or make it candied (you can keep it in cold water for 1-2 days until you get some more, from other recipes or just eating the pulp; this way, it won't wither).

Whisk the eggs and sugar for about 5 minutes, until thick, pale and doubled in volume.
Combine the freshly squeezed juice with the melted butter, then add this mixture into the eggs in two batches, using a spatula to fold it in.
Fold in the flour and the cardamom, then the ground pistachios and the orange zest.
Cover the bowl and leave it to rest in the refrigerator for at least 1 hour or, if possible, overnight.

Before baking the madeleines, preheat to oven to medium heat.
Prepare your molds (butter and flour them if needed) and pour the batter into them using a spoon.
Bake them for 10-15 minutes or so (for the first batch, it took me about 20 minutes), until golden and a toothpick inserted comes out clean.
Carefully transfer the madeleines on a wire rack to cool and repeat until you have finished all you batter (I had a few more spoons and just put them in some muffin tins and baked them with the last batch).
Dust the madeleines with icing sugar and cardamom and serve them warm or cold. They're great with a cup of hot tea or warm honey milk.

Enjoy!

marți, februarie 24, 2015

Chec de februarie cu portocale roşii şi ulei de măsline / February Blood Orange Olive Oil Loaf


În ultimii ani, luna februarie a devenit un fel de decembrie, în sensul că gătesc foarte mult, dar de data asta nu doar dulciuri. Îmi place să-mi răsfăţ prietenii cu un prânz delicios, ceea ce, din nefericire, nu se întâmplă pe cât de des mi-ar plăcea şi mai ales le-ar plăcea. Totuşi, o zi în preajma zilei mele de naştere este o dată sigură pentru această întâlnire. Pentru astfel de întâlniri, mă pregătesc temeinic cu mult înainte: căutat/inventat reţete, combinat reţete într-un meniu interesant (uneori tematic), căutat ingrediente, apoi gătit, gătit, gătit... în astfel de momente, parcă intru într-un fel de transă, din care mă trezesc după ce se termină totul. Şi sunt obosită şi aş dormi zile la rând. Dar mult mai important, rămân cu bucuria pe care am văzut-o în ochii şi în zâmbetele prietenilor mei înfruptându-se din bunătăţi.
Ştiu că m-am îndepărtat cam mult de la subiect, dar sunt încă sub influenţa benefică a întâlnirii noastre de luna aceasta. Ceea ce doream să vă spun, după îndelungata mea absenţă de pe blog, este că am multe reţete care îşi aşteaptă rândul la publicare – unele care trebuie doar scrise, pentru că pozele sunt pe cardul aparatului (aproape plin acum), altele trebuie refăcute, pentru că nu le-am pozat. Încet, încet vor apărea aici, în ordine cronologică sau nu. Şi sper să vă încânte şi pe voi aşa cum i-au încântat pe cei care au gustat din ele.

Ca să introduc scurt (later edit: se pare că nu mi-a ieşit introducerea scurtă :d) reţeta de azi, să ştiţi că luna aceasta am avut un ingredient vedetă: portocala roşie. Aş putea spune că am făcut o mică obsesie (pasiune sună totuşi mai bine) pentru portocalele roşii. Anul trecut am ratat sezonul, dar acum mi-am făcut provizii şi am încercat tot felul de reţete şi combinaţii. Deja este în topul fructelor mele preferate!
Pentru cei care nu prea ştiu cum stă treaba cu portocalele astea, sezonul lor este destul de scurt (comparativ cu portocala obişnuită, care se găseşte tot timpul anului), identificându-se cu perioada decembrie-martie (maxim aprilie). Sunt mai multe soiuri, dar important de reţinut este că la începutul sezonului pulpa este aproape în întregime portocalie, cu câteva firişoare roşii, dar pe măsură ce sunt culese mai târziu, pulpa devine tot mai întunecată, iar gustul mai intens. Aşa că nu vă speriaţi dacă găsiţi o portocală roşie mai degrabă portocalie. Şi încă ceva, portocalele roşii sunt în general micuţe – la stors, se obţin cam 50, maxim 60 ml suc (asta ca să ştiţi cam de câte portocale aveţi nevoie când vi se cere suc proaspăt stors).




Ca să o iau deocamdată în ordine cronologică, prima reţetă încercată a fost un chec cu ulei de măsline şi sirop deportocale roşii: un deliciu! Foarte aromat, de un galben intens (de la ulei) şi cu o crustă roz-roşiatică (aici depinde de culoarea sucului de portocale).

CHEC DE FEBRUARIE CU PORTOCALE ROŞII ŞI ULEI DE MĂSLINE


Pentru chec:
  • 245 g făină
  • 1 ½ linguriţe praf de copt
  • ¼ linguriţă bicarbonat de sodiu
  • ¼ linguriţă sare
  • 200 g zahăr
  • 2 portocale roşii mici (coajă rasă şi suc)
  • 120 ml lapte bătut
  • 3 ouă mari
  • 160 ml ulei de măsline extravirgin
Pentru glazură:
  • 120 ml suc de portocale roşii (2-3 portocale), strecurat
  • 100 g zahăr

marți, decembrie 30, 2014

Sos special de merişoare / Special Cranberry Sauce


Sunt fericită că vă pot spune că am pregătit zilele acestea prima mea gâscă la cuptor. În România nu face parte din tradiţia gastronomică de sărbători, dar îmi doream de multă vreme să încerc şi eu. Am pregătit-o după reţeta lui Gordon Ramsay, care la începutul emisiunii spunea să nu ne fie frică să gătim gâscă. Nu pot să spun că a fost foarte uşor, dar nici prea greu de pregătit, iar rezultatul a fost excelent. O să mai încerc şi Crăciunul următor.
Acum nu vă prezint decât varianta mea de sos de merişoare, la care am adăugat coajă confiată de portocale şi un praf de scorţişoară. Pentru gâscă, urmaţi sfaturile lui Gordon Ramsay!

SOS SPECIAL DE MERIŞOARE


  • 150 g merişoare proaspete (sau îngheţate)
  • 100 g zahăr
  • 100 ml apă (sau suc proaspăt de portocale)
  • 1 lingură coajă confiată de portocale, tăiată cubuleţe
  • ½ linguriţă scorţişoară

duminică, octombrie 26, 2014

Tort alb cu struguri / Grapes White Cake


În ultima vreme îmi place tot mai mult să fac torturi, pentru că ele îmi oferă o libertate deosebită în a mă juca cu arome, culori, ingrediente, texturi. Aşa că încerc să profit de orice ocazie pentru a mai face unul. Aşa s-a născut şi acest tort. De fapt, şi blatul şi crema le-am mai încercat cu alte ocazii, dar s-au potrivit de minune împreună.

TORT ALB CU STRUGURI


Blat ciocolatos alb:
  • 5 ouă
  • un vârf de sare
  • 100 g zahăr
  • 100 g ciocolată albă
  • 100 g unt
  • 100 g făină
Cremă-mousse de mascarpone:
Plus:
  • 3-4 struguri (dintre care neapărat unul frumos pentru decor)

luni, octombrie 06, 2014

Tartă cu piersici şi prune / Peach and Plum Tart


Toamna pare un anotimp trist: vine frigul, copacii îşi pierd frunzele, vieţuitoarele se pregătesc de iarnă, se termină vacanţa... gândindu-mă la asta, mi-am adus aminte de acest fragment din La Medeleni (de Ionel Teodoreanu):
Afară, ploaia curgea cenuşie, bătând în geamuri. Peste sate, şesuri, codri, dealuri şi oraşe cădea ursuzul potop al tristeţei, mucezind frunzele, sporind globul, înteţind tusea, alungând zâmbetele. [...] Noaptea de toamnă era umedă şi amară, ca izgonită din fundul unui ocean. [...] Trenul porni din anonima gară a vacanţelor spre oraşele cu nume atât de cunoscute.

Dar toamna aduce şi multe bucurii. Cât de frumoasă este o plimbare în parc, printre copaci multicolori, frunzele uscate foşnind sub paşii tai şi ai celui care te ţine de mână... cât de frumos miros tufănelele pe care ţi le-a dăruit... şi cât de gustoase sunt fructele din care îi vei pregăti tarta lui preferată... Ce vis frumos... visul unei nopţi de toamnă!

Tarta a devenit însă realitate: 

TARTĂ CU PIERSICI ŞI PRUNE 


Aluat:
  • 250 g făină
  • un vârf de sare
  • 1 lingură zahăr brun
  • 150 g unt rece, tăiat cubuleţe
  • 1 ou
Umplutură:
  • 500-600 g fructe (piersici şi prune)
  • 2 linguri zahăr brun
  • 1 linguriţă scorţişoară
  • 200 ml smântână dulce
  • 1 ou
  • 1 păstaie de vanilie
Plus:
  • 1 ou mic

sâmbătă, octombrie 04, 2014

Prăjitură cu mere / Apple Cake


Toamna ne oferă fructe din belşug. Şi atunci de ce să nu profităm să pregătim cât mai multe prăjituri cu fructe? Nu e nevoie de ceva complicat, multe reţete simple cu fructe sunt modul ideal de a încheia o masă în familie sau pentru a fi savurate alături de un ceai fierbinte.

Reţeta de mai jos era pe lista de aşteptare de multă vreme. Nu ştiu cum de nu am făcut-o mai devreme, pentru că e uşor de pregătit şi mai ales foarte gustoasă. Laura Adamache, de la care am preluat reţeta, o numeşte tartă alpină. Eu o numesc simplu prăjitură cu mere, dar nu este deloc o prăjitură banală, mai ales datorită ingredientului “secret” – cuişoarele măcinate. Tot căutam în gând o aromă care să se potrivească cu merele şi care să amintească de toamnă şi iată că mi-au apărut în fața ochilor aromatele cuişoare. A mirosit toată bucătăria a cuişoare multă vreme (mmmm)! 

PRĂJITURĂ CU MERE



Aluat:
  • 2 ouă
  • 100 g zahăr (brun)
  • un praf de sare
  • 125 g unt
  • 220 g făină
  • 1 plic praf de copt
  • 6 linguri lapte
Plus:
  • 2-3 mere mari
  • 1-2 linguriţe zahăr pudră
  • ½ linguriţă cuişoare măcinate
  • 1-2 linguri miere pentru uns tarta

duminică, septembrie 21, 2014

Bavareză de pepene roşu / Watermelon Bavarian Cream


Încă de la începutul verii aveam în gând să fac o prăjitură cu pepene roşu. Pe lângă faptul că pepenii sunt sănătate pură, îi iubesc la nebunie. Aş mânca toată ziua (bine, poate nu chiar toată ziua… dar, înţelegeţi voi). Ce să fie, ce să fie? Aş fi încercat o îngheţată (wow, îngheţata de pepene roşu… am mâncat una extraordinară la Giolitti, gelateria mea preferată din Roma), dar voiam ceva mai deosebit. Aşa că… sunt mândră să vă prezint astăzi delicioasa:

BAVAREZĂ DE PEPENE ROŞU



  • 250 ml suc de pepene roşu 
  • 3 gălbenuşuri
  • 75 g zahăr fin
  • 1 linguriţă amidon
  • 1 linguriţă extract de vanilie
  • 12 g gelatină foi
  • 400 ml smântână dulce
  • 2 linguri bobiţe de ciocolată
Plus:

Curd de pepene roşu / Watermelon Curd


Curd de pepene roşu? Da, se poate şi e mmmm… delicios! Ca să nu mă avânt prea mult pe tărâm necunoscut, am pornit de la reţeta de curd de afine. Mi-a ieşit din prima, doar că în cele din urmă n-am putut să folosesc această primă cantitate (mi-e şi jenă să vă spun ce-am păţit, aşa că nu vă spun). Prin urmare, m-am trezit a doua zi cu noaptea-n cap să refac crema. De data asta am pus mai puţin zahăr, că-mi ieşise prea dulce prima oară.
PS: dacă vreţi o culoare mai intensă, puteţi adăuga nişte colorant roşu. Eu am vrut o culoare naturală şi l-am lăsat aşa.

CURD DE PEPENE ROŞU


  • 180 ml suc de pepene roşu 
  • 2 ouă
  • 150 g zahăr
  • 57 g unt

duminică, septembrie 07, 2014

Tort “Norişor” / “Little Cloud” Cake


Carmen este una din bunele mele prietene care au încredere în talentele mele culinare. În plus, ei îi datorez cheesecake-ul“indian” – fără ea, nu m-aş fi gândit la această combinaţie delicioasă.
De ce vă spun toate acestea? Pentru că la cererea lui Carmen am făcut o altă prăjitură delicioasă: un tort cu blat ciocolatos umed, cremă fină de mascarpone şi zmeură parfumată. Uşor de făcut (muuult mai uşor decât tortul Mare de ciocolată şi caramel), lejer... este tot ce îţi poţi dori într-o zi posomorâtă de toamnă pentru a-ţi aminti de zilele luminoase de vară!
Ii mulţumesc pentru reţeta delicioasă de cremă Laurei Adamache!

Notă: Din cantităţile de mai jos ies două torturi mici (18 cm diametru) sau un tort mare (24 cm diametru). Eu am făcut 2, unul fiind cadoul meu pentru Carmen, celălalt pentru blogul meu drag, căruia nu am mai reuşit să-i fac tortul promis la 1 an.

TORT “NORIŞOR”


Cremă-mousse de mascarpone:
Plus:

duminică, august 31, 2014

Curd de portocale / Orange Curd


Vă prezint aici o reţetă de bază pentru curd, pe care o puteţi folosi pentru a face curd de citrice (înlocuind sucul şi coaja de portocală cu sucul şi coaja de citricele voastre preferate) sau de alte fructe (înlocuind sucul de portocală cu piure de fructe şi renunţând la coaja de portocală). Uşor de făcut, deosebit de fin... cu siguranţă vă va inspira să faceţi tot felul de deserturi minunate!

CURD DE PORTOCALE


(circa 720 g)
  • 240 ml suc de portocale (2-3 portocale potrivite ajung)
  • coaja rasă de la 2 portocale
  • 200 g zahăr
  • 6 ouă mari
  • 168 g unt, la temperatura camerei

joi, iulie 24, 2014

Pavlova exotică / Exotic Pavlova


Ce să faci când ai prea multe albuşuri rămase de la diferite reţete care cereau doar gălbenuşurile? Sunt destule bunătăţi pe bază de albuşuri, dar de data asta m-am oprit la faimoasa pavlova… un desert atât de uşor precum paşii unei balerine… doar a fost numită după balerina Anna Pavlova.
Am făcut mai de mult o pavlova cu ciocolată şi zmeură, după ce am văzut reţeta în emisiunea Nigellei. Acum m-am gândit la o pavlova clasică (adică albă), cu o aromă exotică, dată de fructele cu care am decorat-o. A ieşit foarte bună! Am un singur regret: se umflase foarte frumos, dar am deschis cuptorul pentru că părea a fi gata în jumătate din timpul normal (mai peste tot era dată o oră, o oră şi) şi din cauza asta s-a dezumflat… cam mult. Data viitoare n-am să mai repet greşeala şi am să ţin cuptorul “ferecat” până se răceşte bine!

PAVLOVA EXOTICĂ


Bezea:
  • 6 albuşuri (dacă le-aţi avut în congelator şi nu mai ştiţi câte aveaţi, ar trebui să fie cam 180 g)
  • 300 g zahăr fin
  • 1 şi ½ linguri amidon
  • 1 linguriţă oţet
  • un vârf de sare
  • ½ linguriţă extract de vanilie
  • ½ păstaie tonka rasă (opţional)
Decor:
  • 300 ml smântână dulce
  • 1 mango bine copt
  • 1 conservă ananas (sau 1 ananas proaspăt)
  • fulgi de migdale
  • unt de cocos sau cocos ras
  • zahăr aromat (eu am folosit cu liliac, dar ar merge şi cu mentă)

marți, iulie 22, 2014

Prăjitura “Populaire” / “Populaire” Cake


Ştiţi filmul Populaire? Este unul din preferatele mele. L-am văzut prima oară iarna trecută, într-o sală de cinema în care era aproape la fel de frig ca afară. O poveste drăguţă, muzică frumoasă, atmosfera anilor ’50 şi mult roz, că doar numele eroinei este Rose Pamphyle. De fapt, asta este singura legătură cu această prăjitură. Deşi am pornit de la o reţetă simplă de pandişpan (portughez), transformările pe care i le-am adus cereau un nume nou. Tocmai (re)văzusem Populaire, aşa că n-am mai stat mult pe gânduri. Parafrazând o replică din film, o prăjitură roz pentru Rose.

PRĂJITURA “POPULAIRE”



  • 250 ml piure de vişine (vişine pasate în blender)
  • 1 lingură praf de copt
  • 1 ou
  • 250 g zahăr
  • 250 g făină
  • 50 unt
  • câteva flori de lavandă (opţional)
Glazură:
  • 200 g zahăr pudră
  • 2-3 linguri suc de vişine (din vişine stoarse, nu suc cumpărat)